Ministrul Afacerilor Externe și Comerțului al Ungariei, Péter Szijjártó, a declarat la București, la Romanian Gas Conference 2023, că Budapesta respinge orice fel de abordare politică sau ideologică a problemei aprovizionării cu energie în Europa, răspunzând astfel criticilor frecvente la adresa Guvernului Viktor Orban cu privire la relația comercială dintre Ungaria și gigantul rus de stat producător de gaze naturale Gazprom, mai ales după agresiunea militară a Rusiei asupra Ucrainei.
Într-un comunicat de presă publicat de Ministerul Energiei din România se afirmă că ministrul de resort din Republica Moldova, Victor Parlicov, i-ar fi transmis omologului său român, Sebastian Burduja, că ″există intenții ca Federația Rusă să atace sau să îngreuneze implicarea statului în gestionarea activităților, făcându-se referire la încălcarea dreptului de investitor″.
Reducerea consumului de gaze din Uniunea Europeană (UE) și reorientarea statelor membre către furnizori alternativi, în special de gaz natural lichefiat (GNL) a condus la o prăbușire a cererii occidentale de gaz rusesc, ceea ce a forțat producătorii din Rusia să-și reducă producția cu 10% în primul trimestru al acestui an, lider al scăderilor fiind gigantul monopolist Gazprom, cu 18%.
În pofida scăderii volumelor de gaze rusești importate ca urmare a sancțiunilor oficiale și neoficiale impuse companiilor rusești, Uniunea Europeană (UE) a încheiat sezonul de iarnă cu un nivel record de gaze înmagazinate, de 60,4 miliarde metri cubi sau 625 TWh. În cazul României, volumul de gaz rămas în depozite la finalul iernii este de 13,7 TWh sau 41,7% din capacitatea totală de înmagazinare, cel de-al doilea nivel din istorie.
O parte din cantitățile de gaze importate de statul vecin din Federația Rusă, respectiv cele aduse prin gazoductul TurkStream, tranzitează sistemul național de transport al României înainte de a ajunge în Ungaria.
Fostul ministru al Energiei din Bulgaria, Alexander Nikolov, este urmărit penal de Procuratura de la Sofia, fiind acuzat de management defectuos exercitat intenționat și cu rea-credință în formă gravă, care ar fi dus la prejudicierea companiei de stat Bulgargaz, cel mai mare furnizor de gaze naturale de la sud de Dunăre, cu circa 45 milioane euro.
Ministrul Energiei și Climei de la Haga, Rob Jetten, a informat oficial Parlamentul Olandei joi, în aceeași zi în care acesta a adoptat o rezoluție în care cere Guvernului olandez să nu voteze în favoarea aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen, că a decis să acorde derogare de la obligația de respectare a sancțiunilor UE împotriva Rusiei, pe toată perioada iernii, adică până pe 31 martie 2023, municipalităților care au sau vor să încheie contracte de furnizare de gaze naturale cu subsidiara olandeză a gigantului rus de stat Gazprom.
Proceduri de rutină aplicate de ani de zile și care de regulă nu stârneau interes, le privim altfel astăzi, după șocul avariilor grave provocate de explozii submarine suspecte a fi fost provocate prin operațiuni de sabotaj de la gazoductul internațional Nord Stream 1. Acesta făcea legătura între imensele zăcăminte de gaze naturale ale Federației Ruse din Siberia și consumatorii din nord-vestul Europei și în prezent este complet scos din funcțiune, pe perioadă nedeterminată.
România a importat, în primele șapte luni din 2022, o cantitate de gaze naturale utilizabile de 1,301 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 17,3% (-271.500 tep) mai mică față de cea din perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS), citate de Agerpres.
Prețul gazului tranzacționat pe piața pentru ziua următoare operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM) a coborât miercuri sub 1.000 de lei/MWh, nivel înregistrat ultima dată în urmă cu 2 săptămâni, când trader-ii au limitat cantitatea de gaze intrată în România, ca urmare a faptului că prețul din România ajunsese cu 90 de euro sub cel de pe cea mai importantă bursă regională, cea CEGH din Austria. Diferențialul de preț dintre cele 2 piețe a ajuns din nou la 80 de euro/MWh pe 29 august, ceea ce a condus din nou la o înjumătățire a importurilor destinate pieței autohtone.
Reducerea în continuare a livrărilor de gaze rusești către Europa și eforturile în vederea găsirii de surse alternative continuă să pună presiune pe economiile din Europa Centrală și de Est (ECE), doar România fiind mai puțin afectată, potrivit Fitch Ratings.
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat în ședința de Guvern că importurile de gaze ale României, care se fac deocamdată în proporție covârșitoare de la gigantul rus de stat Gazprom, decurg normal, fapt care impulsionează înmagazinarea de gaze pentru la iarnă.
UE ar putea avea nevoie de mai mult de trei ani pentru a compensa o pierdere totală a aprovizionării cu gaz natural rusesc, potrivit Fitch Ratings, care avertizează că o întrerupere bruscă a livrărilor din Rusia ar trimite o undă de șoc macroeconomic în toată Europa Centrală și de Est. România, Polonia și Lituania sunt cel mai puțin vulnerabile într-un astfel de scenariu, în timp ce Slovacia, Ungaria și Cehia ar fi cel mai puternic lovite.
Din 2020, din rațiuni de securitate națională, ANRM are autoritatea de a refuza încheierea de noi acorduri de concesiune de perimetre petroliere, precum și de a rezilia astfel de acorduri aflate în prezent în vigoare, iar Guvernul - puterea de a controla cui îi sunt cedate participațiile la perimetre petroliere deja concesionate sau firmele concesionare ca atare.
În materiale de prezentare distribuite de compania Nuclearelectrica se afirmă în două locuri: "În SUA, în Utah, este în dezvoltare o centrală NuScale cu 6 reactoare modulare, așa cum intenționează să implementeze și România. Acest proiect este într-un stadiu mai avansat în prezent decât planurile României".
WIEE România SRL, subsidiara locală a gigantului rus de stat producător de gaze naturale Gazprom, al doilea importator și revânzător de gaze rusești din România ca volum și încasări în 2021, se află pe lista celor peste 30 de companii energetice occidentale sancționate de către Federația Rusă ca măsură de retaliere împotriva sancțiunilor vestice care i-au fost aplicate pentru agresiunea sa militară asupra Ucrainei.
În 2021, România și-a asigurat din import cam 28% din consumul de gaze, importurile majorându-se cantitativ cu 68% față de 2020, iar prețul mediu al acestora – cu 70%, de la 61,8 lei/MWh la 105 lei/MWh.
AIK Energy, fostul cel mai mare importator de gaze naturale din România, care ajunsese la un moment dat la o cotă de 50% din totalul achizițiilor locale de la furnizori externi și intrase agresiv și pe piața de furnizare de gaze și electricitate către clienți finali, după care a început să se confrunte cu probleme financiare, nu mai este controlat de către o persoană din Federația Rusă, potrivit documentelor oficiale analizate de Profit.ro.
Premierul Nicolae Ciucă a afirmat, vineri, că întreruperea aprovizionării cu gaze din Rusia este o problemă care nu afectează doar Bulgaria și România, ci și țările din regiune și din Europa. La rândul său, premierul bulgar, Kiril Petkov, a afirmat că această problemă a dus la conștientizarea faptului că infrastructura existentă nu a fost folosită pe deplin.
Grupul francez de energie și utilități Engie, care prin subsidiarele sale locale este unul dintre jucătorii dominanți din industria de furnizare și distribuție a gazelor naturale din România, se poate descurca la nivel de holding fără importuri de gaze din Federația Rusă, care reprezintă circa 20% din totalul surselor sale de aprovizionare cu gaze, a declarat directorul general al grupului francez, Jean-Pierre Clamadieu, într-un interviu acordat Le Figaro.
Gigantul rus de stat al producției de gaze naturale Gazprom, care asigură 40% din consumul Uniunii Europene, un conglomerat cu venituri totale de 84 miliarde dolari, și-a găsit timp să se apuce să rezolve o problemă în București.
Schimbarea a fost făcută înainte ca firma-mamă Gazprom Schweiz AG să fie luată indirect sub administrare de către statul german, ca parte a diviziei Gazprom Germania a rușilor.
Planul de eliminare graduală a dependenței statelor membre UE de importurile de gaze din Rusia include majorarea achizițiilor europene de GNL cu 50 miliarde metri cubi pe an. Foarte recent, SUA și Uniunea Europeană au anunțat un acord în baza căruia americanii s-au angajat să asigure livrarea în Europa a unei cantități suplimentare de cel puțin 15 miliarde metri cubi de gaz lichefiat până la sfârșitul acestui an.
În urmă cu 13 ani, la criza europeană a gazelor din prima parte a anului 2009, Rusia a acuzat Ucraina că "fură" din gazele rusești aflate în tranzit prin sistemul de transport ucrainean, explicând astfel problemele de alimentare din țări precum România, Ungaria sau Polonia. De exemplu, operatorul român Transgaz raporta în ianuarie 2009 o scădere cu 40% a importurilor prin Ucraina față de nivelurile normale.
Director comercial al firmei este un fost șef român pe furnizare de gaze la Electrica Furnizare, Transenergo și Romelectro.